Istorie/lingvistic

Lucian Cueşdean: “Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iar multe altele seamănă foarte mult cu ale noastre. Asta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, ca şi noi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este de 4.500 de kilometri”.
Noi am învăţat la şcoală că daco-geţii ar fi fost o ramură a neamului tracic, care trăia exclusiv în Dacia, pe actualul teritoriu al României şi care vorbea o limbă diferită de latină. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geţii ar fi renunţat parţial la limba lor pentru a învăţa vorbirea cuceritorilor. Din combinaţia acestora ar fi apărut, în timp, româna. După 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cueşdean a ajuns la concluzia că această teorie este falsă. Cueşdean spune că triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografică vastă, din Europa Centrală până în Asia, aproape de China şi de India. Actuala populaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă, este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în Asia Centrală cu peste 2.500 de ani în urmă. Aceşti urmaşi ai geţilor vorbesc o limbă asemănătoare cu româna. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu româna sunt comune şi cu latina. Problema este că acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta înseamnă că geţii vorbeau o limbă “latină” mult înainte de expansiunea romană.

Războinicii geţi au urmaşi în India
“Am pornit de la informaţiile legate de marele trib al masageţilor, atestat în centrul Asiei de către istoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formula Ecclesiastical History de către E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD din nordul Indiei este descendenta masageţilor. În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi, consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci, geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, după cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asiei”, ne-a spus Lucian Cueşdean.



Dacă geţii au stăpânit teritorii din Europa până în Asia, dacă populaţia punjabi este o urmaşă a acestora, iar românii sunt, la rândul lor, urmaşi ai geţilor, dr. Cueşdean a fost curios să vadă dacă există vreo legătură lingvistică între noi şi ei, comparând cuvintele din cele două limbi.
“După 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia că cele 80 de milioane de persoane ale comunităţii punjabi vorbesc o română arhaică. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune şi cu latina. Dar dacă punjabi este o limbă vorbită cândva de geţi, înseamnă că neamurile getice vorbeau o limbă «latină» înainte de apariţia Imperiului Roman. De unde rezultă că limba română e mai veche decât latina. Concluzia e că într-un trecut imemorial exista o singură limbă europeană, cel mai probabil româna arhaică, sau getodaca, şi care printr-o serie de migraţii şi modificări a născut toate limbile numite indo-europene, printre care şi latina. Iar războiul dacoroman a fost unul fratricid. Până în ziua de azi se vorbeşte româna sau aromâna din nordul Mării Adriatice, până la Volga. Mai mult, în Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limbă română”, spune Cueşdean.
A studiat 20 de ani problema masageţilor
Lucian Cueşdean are 70 de ani şi şi-a dat doctoratul în ştiinţe medicale. Înainte de 1989 a lucrat câţiva ani în Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a început să caute explicaţii pentru faptul că dacii au renunţat la limba lor în favoarea latinei, iar libienii nu. În 1990, studiind toată istoriografia legată de geţi, a ajuns la datele despre masageţi, care l-au condus la urmaşii lor, populaţia punjabi.
Herodot a scris despre masageţii din Asia
Primele atestări ale tribului masageţilor în Asia le găsim la Herodot: “Caucazul formează barierea parţilor (neam scitic - n.r.) dinspre apusul Mării Caspice, iar pe urmă spre vest şi înspre răsăritul soarelui vine o câmpie de o întindere imensă (Asia Centrală, în apropiere de China - n.r.), care se pierde în depărtare; această câmpie mare o ocupau masageţii, în contra cărora avea Cirus poftă să pornească cu armata”. Cirus, regele perşilor, chiar a pornit împotriva masageţilor conduşi de regele Tamyris, dar armata sa a fost nimicită, iar Cirus, decapitat.
Teoria se verifică pe internet
Ceea ce spune dr. Cueşdean se poate verifica pe internet. Pentru lămurire, propunem un exerciţiu: cititorul poate alege cuvântul în română, îi dă căutare pe dicţionarul online în engleză, iar din engleză îl traduce, tot prin internet, în limba punjabi. Nu putem da toate cele 2.000 de cuvinte comune. Vom arăta câteva dintre cele pe care le credeam de origine latină. O să observaţi că sunetele sunt aproape identice, iar înţelesurile sunt absolut la fel. La o privire mai atentă pare un fel de aromână.
sursa-www.libertatea.ro

CASCADA CAILOR

CASCADA CAILOR

 Pe lângă multe alte lucruri cu care Maramureşul se mândreşte, cel mai de seamă este, indiscutabil, Valea Vaserului. Este micul colţ de rai, o zonă de nedescris în care, dacă vrei să te rupi de toate problemele cotidiene, nu trebuie decât să faci un pas către o lume de poveste.

Valea Vaserului, care măsoară 50 de kilometri din Vişeu de Sus până la staţia terminală Comanu, nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpaţi. Ea cuprinde o zonă împădurită enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită şi singura cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră. Călătoria pe Valea Vaserului, fie o excursie de o zi cu trenul sau o drumeţie mai lungă cu cortul, este până astăzi o aventură. În mijlocul pădurii întunecate, sau pe pajiştile invadate de soare, în gările singuratice sau în tabăra energică şi zgomotoasă a muncitorilor din pădure, se deschide o lume fascinantă, o altfel de lume.

Zeci de mii de turişti vizitează anual această zonă şi tot atâţia promit că se vor întoarce. Valea Vaserului este un loc nealterat total de om şi este locul în care o călătorie nu va face altceva decât să te bine dispună. Încă de la intrare semnalul telefonic se pierde, astfel fiecare se va putea deconecta de tot. Pe parcursul ascensiunii spre ultima staţie drumul devine tot mai feeric, iar privelişte e incomparabilă cu orice aţi văzut până în acel moment.

În cazul în care sunteţi un iubitor al legendelor, să ştiţi că şi în acest caz povestea este una de neegalat. Dacă vreţi să vă aventuraţi în căutarea unei poveşti frumoase pe Vaser, veţi căuta bradul mitic despre care se spune că ajungea până la cer. Localnicii povestesc şi astăzi că mulţi oameni au căutat pomul, însă nimeni n-a reuşit să dea de el. Potrivit legendei, în vremuri de mult timp uitate exista un brad înalt până la cer pe care s-au coborât oamenii întâia oară pe pământ când au venit din rai.

Un alt punct de atracţie pentru Valea Vaserului este o plimbare unică cu Mocăniţa. Numită şi obiectivul turistic numărul 1 al României în 2013, Mocăniţa este cea mai iubită metodă de transport în Munţii Maramureşului. Mocăniţa porneşte de la Vişeu de Sus şi traversează, în drumul ei către destinaţia finală, păduri şi văi din munţii Maramureşului. Pasagerii pot să observe cum locomotiva care tractează trenul este alimentată cu lemne si cu apă. După sosirea la destinaţie, urmează o pauză pentru încărcarea materialului lemnos, timp în care turiştii pot să facă o scurtă drumeţie în pădure şi să servească masa în natura.

Pe drumul de întoarcere călătorii pot să audă fluierul locomotivei prin care mecanicul transmite semnale. Traseul de aproximativ 50 de kilometri se parcurge în aproape 8 ore, perioadă în care fiecare turist va putea vedea în toată Valea Vaserului.

Pentru a putea vizita Valea Vaserului va trebui să mergeţi până în oraşul Vişeu de Sus. Acesta se află la aproximativ 115 kilometri de municipiul Baia Mare, însă pe traseu veţi putea vedea multe alte obiective turistice. În ceea ce priveşte cazarea la Vişeu, există peste 30 de pensiuni care practică preţuri de la 60 de lei pe noapte, până la 210, în funcţie de pretenţiile fiecărui client. Un lucru însă trebuie să-l ştiţi. Dacă aţi v-aţi hotărât să mergeţi cu Mocăniţa pe Valea Vaserului, trebuie neapărat să aveţi la dumneavoastră haine groase, încălţăminte pentru o expediţie în munţi şi neapărat mâncare.

Cea mai impresionantă cascadă din România este în Maramureş

Dacă tot aţi ajuns în Maramureş şi dacă tot sunteţi în Vişeu un alt loc superb al judeşului nostru se află doar la câţiva kilometri de aceast oraş. Situată în nord-estul Munţilor Rodnei, Cascada Cailor este una din principalele atracţii turistice a Maramureşului. Aflându-se la o altitudine de 1.300 de metri şi având o cădere de apă de aproximativ 100 de metri, cascada este considerată a fi cea mai mare din România. Dimensiunile impresionante, legendele ţesute de-a lungul anilor în jurul cascadei, dar şi amplasamentul în inima muntelui crează un tablou perfect, care subliniază cu desăvârşire frumuseţea sălbatică a naturii.

După două ore de mers agale, pornind din oraşul Borşa înspre inima muntelui, prin văi adânci şi pe poteci abrupte, ajungeţi la una dintre cele mai frumoase cascade din România. Situată la o altitudine de 1.300 de metri, cascada are o lungime de aproape 100 de metri şi este formată din trei trepte succesive de cădere a apei. Învăluită de legende, oferind o imagine de neuitat, Cascada Cailor este, la rândul ei, o atracţie pentru mii de turişti în fiecare an.

Localnicii din apropierea ei povestesc de unde a venit numele cascadei. „Era odată locul cel mai frecventat de borşeni pentru a-şi duce caii la păscut, până au apărut urşii. Când au atacat urşii, caii au sărit în hău şi aşa i-a rămas numele de Cascada Cailor”, spune un localnic. O altă legendă populară în zonă spune că în vremuri demult apuse, când zona era asaltată de cotropitori, o herghelie de cai, dintre cei mai frumoşi ai ţinutului, şi-a găsit sfârşitul în prăpastie. Aceştia s-au aruncat în gol evitând astfel să fie capturaţi de inamici. Lacrimile borşenilor, supăraţi pentru pierderea suferită, ar fi format cascadă, cunoscută până în zilele noastre sub denumirea de Cascada Cailor.

Accesul la cascadă se poate face fie pe jos, pe poteci, sau cu ajutorul telescaunului. Pentru cei ce aleg cea de a doua variantă, distanţa rămasă între locul unde opreşte telescaunul şi cascadă este la aproximativ 15 minute de mers pe jos. Căderea de apă este greu accesibilă iarna, din cauza stratului gros de zăpadă şi a cărărilor abrupte, dar pe timpul verii se transformă într-o atracţie irezistibilă pentru turişti. Sursa principală de apă a cascadei o constituie topirea zăpezilor şi este întreţinută de precipitaţiile din timpul anului.

Cei dornici să petreacă mai multe zile în complexul turistic Borşa au numeroase oferte de cazare. Preţurile variază între 50 de lei/noapte/persoană la o pensiune de două margarete, putând să ajungă până la 180 de lei pentru un apartament într-un hotel de 3 stele. De asemenea, dacă ajungeţi în zona Borşa nu trebuie trecute cu vederea nici Lacul Iezer, Rezervaţiile Pietrosul Rodnei, Salhoi, Piatra Rea, Cornu Nedeii şi, pe timp de iarnă, pârtiile de schi.