vineri, 25 mai 2012

Noi si un*gurii

Atrocităţile barbare comise de unguri asupra românilor din Transilvania


Pătimirile românilor din Transilvania
Într-adevăr, în perioada ce a urmat Dictatului de la Viena, românii din teritoriul ocupat de Ungaria horthystă au fost su­puşi unor situaţii dintre cele mai dramatice, nemaiîntâlnite.
Ceea ce am reprodus despre acest regim în pagina ante­rioară aparţine unui organ central al puterii de stat a României şi datează din toamna anului 1944. Unii ar putea să se îndo­iască dacă acest document caracteriza corect drama românilor din teritoriul cotropit de Ungaria. Pentru aceştia, ca şi pentru toţi cei care vor lectura această carte, reproducem următoarea descriere făcută de un gazetar secui-maghiar (după cum el în­suşi se aprecia) Gyorgy Ferenczy, care a desfăşurat o vastă ac­tivitate gazetărească la Budapesta, Satu-Mare, unde a scos foaia „Kimondom” („Mă pronunţ”) şi Cluj, pe care 1-a părăsit după ocuparea oraşului de către trupele ungare, îngrozit de ceea ce i-a fost dat să vadă.
Iată un fragment din lucrarea: „Golgota în Transilvania”, editată la Arad, la sfârşitul anului 1940, într-o primă ediţie, iar în cea de a doua, în 1941, în editura Institutu­lui de arte grafice „Eminescu”, Bucureşti: „Adio Cluj … într-o minunată zi de toamnă îmi iau rămas bun de la oraşul meu natal. Cu ochii în lacrimi mai mângâi o dată amintirile unui trecut fericit, ce-mi revine în minte. Durerea îmi sfredeleşte inima (…) Trebuie să plec din oraşul natal şi să las aici mormântul părinţilor mei. Trebuie să spun adio Clujului. Mă desparte de el soarta necruţătoare şi cine ştie când voi mai pu­tea păşi pe pământul lui atât de drag mie (…) Mă resemnez şi cu fruntea sus merg mai departe pe calea cea nouă. Trecutul m-a călit, căci şi luptele mele de până acum au fost un lung şir de încercări. Eu însă şi în trecut le-am privit cu calm deoarece eram convins de faptul că dreptatea este de partea mea. Am ţinut prelegeri. Am scris cărţi. Am redactat publicaţii. Cu viu grai, sau în scris întotdeauna am afirmat că ungurii din Transilvania şi înainte de război (primul război mondial — n.a.) au fost în minoritate iar sub români păturile largi ale oamenilor muncii maghiari erau complet mulţumite de soarta lor. Naţiona­lităţile au trăit ca cetăţeni români, cu drepturi depline, într-o totală libertate, la reforma agrară le-a revenit pământ (…)
M-am considerat întotdeauna un secui care luptă pentru o con­lucrare paşnică a popoarelor care trăiesc în România, dar, în acelaşi timp, ca cetăţean român cinstit, loial am înfierat munca de subminare pornită împotriva unităţii teritoriale a patriei noastre şi m-am opus mişcărilor iredentiste. Cu ochii înlăcrămaţi, cu inima însângerată, spun adio oraşului meu natal şi cu toiagul pribegiei în mână o pornesc ca să lupt mai departe pen­tru Adevăr, pentru reînviere”. Apoi, omul creştin Ferenczy Gyorgy spune cu sufletul răvăşit: „Trebuie însă să mă refer la umanitate, la cinste, la bunul gust, la sentimente ome­neşti, când arăt atrocităţile fără seamăn care s-au comis pe pământul Transilvaniei după ocupaţie. Împotriva acestora trebuie să protesteze cu tonul cel mai vehement toată lumea, toţi acei din al cărui suflet n-a murit adevăratul creştinism, dragostea faţă de aproapele. Tocul îmi tremură în mână când aştern aceste rânduri pe hârtie. Mândrul pământ al Transilvaniei s-a transfor­mat într-o amarnică Golgotă, unde se petrec cele mai groaznice evenimente. Oamenii sunt închişi cu sutele, cu miile, sunt bătuţi, sunt torturaţi în mod cumplit. Asasinatele şi execuţiile se ţin lanţ, şi toate acestea doar pentru că unica vină a nenorocitelor victime este aceea de a se fi născut român. (…) Durerea ne sfâşie inimile la auzul atâtor suferinţe. Cu ochii înlăcrimaţi, cu durerea în suflet, ne uităm la cer şi, precum a făcut Iisus Hristos, întrebăm şi noi la fel: Cu ce au greşit? Care e vina aces­tor oameni nenorociţi, torturaţi? Că s-au născut români? Până aici se aude hohotul disperării a multor sute de mii de oameni ajunşi sub stăpânire străină pe pământul Golgotei din Transilvania, unde vântul suflă leşurile celor spânzuraţi, unde cadavrele martirilor asasinaţi cu o sălbatică cruzime vestesc că instinctul bestial s-a eliberat şi barbarismul – răzbunarea joacă dansul sălbatec, al morţii… şi aceşti oameni îndrăznesc să se numească creştini? Aceştia vorbesc despre dragostea frăţească creştină? (…) A chinui fără vreun motiv politic, cu un van­dalism necruţător, oameni lipsiţi de apărare – este nemaiîntâlnit în istoria statelor civilizate ale Europei. De aceea nu putem exprima altceva decât dispreţ (…) şi dacă aceasta se mai conti­nuă atunci nu-mi rămâne altceva decât să mă ruşinez că m-am născut secui-maghiar şi să reneg şi faptul că am învăţat prima oară să mă rog lui Dumnezeu în limba maghiară (Arad, la 18 septembrie 1940)”[2]. Şi atrocităţile au continuat, la propor­ţii infinit mai mari ca până la data consemnărilor lui Ferenczy Gyorgy.
În primele săptămâni ale ocupaţiei, guvernanţii horthyşti, în chip premeditat, au dat „mână liberă” armatei horthyste de ocupaţie, care a acţionat după bunul plac, asemenea „cucerito­rilor” medievali: cavalerii teutoni ori conquistadorii spanioli. Pentru ocupanţi exista o singură lege: legea forţei, a „focului şi sabiei”, legea pustiirii, a alungării, a nimicirii. În acest me­diu deosebit de prielnic, elementele fasciste, nyilaşiste, şoviniste din cadrul armatei horthyste sau al organizaţiilor paramilitare, diversioniste, au acţionat după bunul plac, semănând moartea, chinurile şi fărădelegile care au revoltat întreaga opinie publi­că, atât în ţară cât şi peste hotare.
La Săpânţa, ţăranii au fost bătuţi cu frânghii ude, apoi puşi să-şi sape mormântul, imitându-se procedeele de pe timpul terorii albe cu prilejul revoluţiei lui Horia. Pe Valea Vişeului mai multe sate au fost incendiate. În Borşa, toţi românii au fugit în păduri, fiind ameninţaţi că vor fi omorâţi. (…) Mulţi ru­teni şi români îngroziţi de schingiuiri şi teroare s-au refugiat (…). Situaţia minorităţilor din nordul Ardealului se agravează din zi în zi, din ceas în ceas. Ei au fost scoşi în afară de lege şi pe lângă maltratările suferite li se confiscă vitele, cerealele şi întreg avutul din case”[3].
În ziua de 10 septembrie 1940 a fost ocupată Gherla de trupele horthyste. Imediat s-au format bande teroriste care au început prigoana tuturor românilor. Fiecărui român i se cerea o declaraţie în care să arate ce beneficii a obţinut de la statul român în dauna celui ungar, de la unirea Transilvaniei cu Ro­mânia. Pentru ca aceste declaraţii să fie pe placul autorităţilor de ocupaţie, cei interogaţi erau schingiuiţi în fel şi chip. Toţi aceştia, împreună cu 300 de români aduşi din satele din împre­jurimi, au fost internaţi în închisoare[4].
La 9 septembrie, în comuna Trăznea din judeţul Sălaj, tru­pele ungare au ucis 68 români între 78 şi 3 ani. Iată cum de­scrie evenimentele de la Ip, (acelaşi judeţ), un document din epocă: „În noaptea de 13 spre 14 septembrie, au fost ucişi în comuna Ip (…) de către soldaţi unguri, conduşi de membrii gărzii naţionale maghiare din localitate, în chinuri fioroase, 156 români. Unii au fost ucişi cu lovituri de cuţite şi baionete; alţii cu focuri de armă; femei însărcinate au fost spintecate şi bat­jocorite, fetele tinere au fost violate, apoi ucise. Au căzut astfel jertfe ale acestei sălbatice agresiuni între alţii 20 băieţi şi 14 fe­tiţe sub 16 ani. A fost ucisă în leagăn şi o fetiţă care nu avea decât două săptămâni. Cadavrele, după ce au fost jefuite, au fost aruncate într-o groapă comună, fără preot şi fără slujbă reli­gioasă şi peste ele au aruncat var nestins”[5].
În total, între 1 septembrie 1940 şi 1 septembrie 1942 au fost asasinaţi în acest teritoriu românesc 991 români[6].
articol apărut în revista ATITUDINI, nr. 22

marți, 17 aprilie 2012



Isaac Asimov (n. 2 ianuarie 1920 - d. 6 aprilie 1992) a fost un autor evreu american născut în Rusia si un biochimist, un scriitor de mare succes si exceptional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale stiintifico-fantastice si pentru cărtile de popularizare a stiintei. Cea mai faimoasă lucrare este seria Fundatia, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic si seria Robotilor. A scris si romane politiste si fantasy, precum si o mare cantitate de lucrări non-fictiune. Asimov a scris si editat peste 500 de volume si estimativ 90.000 de scrisori sau cărti postale si are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey, cu exceptia filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al stilului science-fiction, alături de Robert A. Heinlein si Arthur C. Clarke. A fost considerat a fi unul dintre membrii "Marelui Trio" al scriitorilor de science-fiction din timpul vietii sale.

sâmbătă, 14 aprilie 2012

 Cele două povestiri ale lui Stefan Zweig din acest volum, Amoc.Obsedatul, au fost scrise în timpi diferiți, iar între aparițiile lor au trecut cam douăzeci de ani. Obsedatul a apărut chiar după decesul lui în 1944, ca urmare a unei sinucideri comune, împreună cu soția lui.

miercuri, 21 martie 2012

Suntem ceea ce gandim. Tot ceea ce suntem ia nastere din gandurile noastre. Cu gandurile noastre construim lumea.
Buddha

marți, 6 martie 2012

1.Te nasti obosit si pentru a te odihni.
2. Iubeste-ti patul ca pe tine insuti.
3. Odihneste-te ziua ca sa poti dormi noaptea.
4. Daca vezi pe unu ca se odihneste, ajuta-l!
5. Munca inseamna oboseala.
6. Nu face astazi ce poti face si maine.
7. Fa cat mai putin, iar daca totusi ai ceva de facut, pune-i pe altii.
8. Prea multa odihna nu a doborat pe nimeni.
9. Cand iti vine pofta sa muncesti, aseaza-te si asteapta sa-ti treaca.
10. Daca munca inseamna sanatate, atunci: TRAIASCA BOALA!



Dictionar
1Sofism = rationament corect in aparenta, dar fals in realitate, construit astfel in scopul de a induce in eroare.
2Paradox = enunt contradictoriu si, in acelasi timp, demonstrabil.

sâmbătă, 3 martie 2012

Hotararea de Guvern 69 / 2011 si ceva masuri anti-criza :
Art. unic.
Începînd cu data de 01.01.2012 Guvernul României ofera slujbe gratuite tuturor somerilor.
Slujbele vor fi oficiate de preoti, episcopi, arhiepiscopi si de Preafericitul, presedinte al României.

Masuri anticriza:

1. Reangajarea obligatorie a pensionarilor pentru a putea finaliza marile realizari incepute in Epoca de Aur: Canalul Dunare – Marea Neagra , Dunare-Bucuresti, constructia unei noi Case a Poporului etc.

2. Impozitarea consumului de hartie igienica in functie de straturi, deoarece in asa vremuri cacacioase nu se poate trece cu vederea un asemenea potential .Cei care nu manânca nimic si in consecinta nu "produc" vor plati un impozit forfetar.

3. Taxa pe aer la un nivel de 0,04 euro/mc consumat. Numarul de mc consumati va fi stabilit de catre specialistii Guvernului impreuna cu Medicii de familie, in functie de capacitatea pulmonara a fiecarei persoane. Astmatici au reducere de la 25% pina la 100% in cazul cind se opresc din respirat mai mult de 15 minute.

4. Impozitarea pe kilogram. Orice roman peste 35 de kg este un "gras nesimtit '', pe principiul lui Basescu " slabutul il duce in spate pe cel gras ".

5. Taxa pe "vanturi trase", ca prea s-au obisnuit romanii sa-si dea aere. Se vor monta detectoare la fundul fiecarui contribuabil care vor inregistra numarul vanturilor trase, intensitatea sunetului, intensitatea mirosului. Taxa va adauga 24% la factura de gaz si va fi obligatorie ca taxa "radio -Tv" de pe factura de curent.

6. Taxa pe a doua limba vorbita. Daca au bani si timp sa invete o alta limba in afara de romana, sa le fie rusine si sa plateasca pentru asta, pentru ca sigur o fac intentionat ca sa poata pleca din tara . Taxa va fi de 50 % din valoarea totala a alocatiei care a primit-o persoana respectiva pina la virsta de 18 ani de la stat. Sunt scutiti de taxa ungurii din Harghita, Covasna si Mures deoarece ei oricum nu stiu decit ungureste deci nu se pune problema ca ar sti mai mult de o limba.

7. Orice barbat care are mai mult de 124.899 de fire de par va plati o taxa pe fir de par echivalent a 10 euro / 1000 fire de par . Peste 20000 de fire in plus se va considera ca ai un alt cap si se va impozita dublu. Cei cu chelie proeminenta si /sau cu suvita peste chelie sunt scutiti.

8. Persoanele care isi rod unghiile vor achita TVA care va fi calculat la 100 de grame de unghii la un pret care va fi stabilit de catre guvern deoarece consuma un aliment si e normal sa plateasca.

9. Persoanele cu dizabilitati care umbla in carucioare pe strazi (scaune electrice, conform D-rei Elena Basescu) vor achita taxa de drum ca orice autovehicul. Cei care nu au carucioare electrice, ci din acelea impinse de o persoana (insotitor cu retributia micsorata cu 15%) vor plati "taxa de atelaj impins/tras de animal de povara" (bou/vaca in cazul nostru). Daca vor fi prinsi cu taxa neplatita, li se va confisca caruciorul si vor fi trimisi acasa pe jos.

10. Taxa de caldura pentru vara deoarece orice cetatean care tine geamul deschis primeste gratuit incalzire prin bunavointa Sfantului Guvern si nu este normal. Astfel pentru fiecare geam deschis vara, la caldura peste 18 grade se va plati o "taxa de geam deschis" in valoare de 12 euro/geam. La mai mult de 3 geamuri deschise se va considera a doua casa si se va impozita dublu. Pentru geamurile inchise se va acorda o reducere de 50% dar numai pina la 24 de grade.

11. Sugarii si bebelusii care folosesc pampers (nesimtitii!!!) vor plati o taxa de poluare in functie de gradul de periculozitate care il prezinta fiecare din reziduurile acumulate in scutec. Pentru stabilirea gradului de periculozitate in care se incadreaza fiecare bebelus se vor trimite obligatoriu pina la 1 iulie 2011 pentru fiecare copil intre 0 si 2 ani mostre din "produsul" rezultat si acumulat in pampersi la sediul Guvernului pentru a fi analizate. Ulterior fiecare parinte va primi acasa o declaratie de impozitare pe care o va achita in 24 de ore la cea mai apropiata agentie CEC.

12. SI NU IN ULTIMUL RAND, TAXA PE PROSTIE , CA SUNTEM ATAT DE PROSTI SI ÎI RABDAM SA-SI BATA JOC DE NOI !!!

13. Se va elimina impozitul pe venit in 2 faze. In prima faza se va elimina venitul ...

miercuri, 22 februarie 2012

Un profesor de filosofie i-a intrebat pe studenti o singura intrebare la testul final. Acesata intrebare era: “- Cum vei demonstra ca acest scaun este invizibil?” Majoritatea studentilor au inceput sa scrie texte de 5 pagini, cu demonstratii care mai de care mai sofisticate. Insa nota 10 a luat-o cel mai lenes student. Stiti care a fost raspunsul lui: “
- Care scaun?”
Morala: Nu complica lucrurile!

luni, 20 februarie 2012

Curenti spatiului- Asimov, Issac-o carte s.f.Imperiul este veriga temporala intre ciclul Robotilor si seria Fundatia. Trantor stapanea peste jumatate din Galaxie.Pe planeta Florina bastinasii munceau ca sclavi ptr stapanii de pe sark, dar ambele lumi inaintau catre un cataclism cunoscut de un singur om ajuns sclav(Rik) ce fusese un savant pana ce cu o sond PSIHICA ii este eliminate amintirile trecutului.Dar aceste amintiri ii revin treptat aducand un adevar ptr carre sarkieni erau in stare sa ucida chiar cu pretul propriei lor supravetuiri.



Dictionar
AUTOCRAȚÍE s. f. 1. formă de guvernare în care întreaga putere este concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. stat cu o asemenea formă de guvernare. (< fr. autocratie, gr. autokrateia
DEMOCRAȚÍE ~i f. 1) Formă de organizare și de conducere politică a societății, care proclamă suveranitatea poporului. 2) Formă de guvernare a statului, bazată pe separația puterilor și pe votul universal.

marți, 14 februarie 2012

Moartea este un fenomen simplu in natura. Doar oamenii il fac inspaimintator.

                                                                              - Marin Preda -

duminică, 12 februarie 2012

DICTIONAR
MITOGRAFÍE s. f. studiu sistematic al miturilor
TEOGONÍE ~i f. 1) Totalitate a miturilor despre originea și genealogia zeilor. 2) Totalitate a divinităților religiei politeiste.
BASILÉU s.m. 1. (În Grecia homerică) Titlu purtat de conducătorii tribali. ♦ Titlu al celui de-al doilea arhonte în Atena antică. 2. (Ist.) Titlu oficial al regilor persani până la cucerirea arabă. 3. Titlu purtat de împărații bizantini; persoană având acest titlu.
EPONÍM, -Ă I. adj. care dă numele său unui loc, unui oraș etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonți ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului. 2. termen pentru desemnarea unei stațiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială și care, ca urmare, a dat numele culturii.
FRATRÍE ~i f. 1) (la popoarele antice) Subdiviziune a unui trib. 2) Grup de ginți înrudite prin legături de sânge. 3) biol. Grupare de plante înrudite genetic.
APOTEOZÁ vb. I. tr. (Ant.) A pune (un erou, un împărat) în rândul zeilor; a zeifica, a diviniza. ♦ (Fig.) A lăuda exagerat, a acorda (cuiva) onoruri neobișnuite
URGISÍT, -Ă, urgisiți, -te, adj. 1. (Pop.) Care are de îndurat mari neplăceri, necazuri, persecuții. ♦ (Despre obiecte) Aruncat, părăsit, desconsiderat. 2. (Înv.; adesea substantival) Nesuferit, rău, afurisit. ♦ Blestemat; necurat.

MIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUC

Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trai fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplina conştiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu ştie a scrie un şir de limbă românească, care n-are atâtea cunoştinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine şi care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic şi om de stat?
Ce caută? Vom spune noi ce caută.
Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am facut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a caror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stârpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică şi toate lepădăturile Orientului şi Occidentului, greceşti, jidoveşti, bulgareşti, se grămădesc în oraşele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noştri. Şi, când loveşti în ei, zic că loveşti în tot ce-i românesc şi că esti rău român…
Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodăreşte şi să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Şi, ca să ştim că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor şi fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, şi ale „Românului” şi de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…
Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din aceşti domni statul i-a crescut, adică i-a hranit prin internate, ca după aceea să-şi câştige, printr-un meşteşug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. Dupa ce aceşti domni şi-au mântuit aşa-numitele studii, vin iar la stat şi cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârşitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.
Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învaţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.
De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.
Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte ştiu; plătiţi judecători nedrepţi şi administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înşii nu-i ajunge leafa. Şi aceştia vă ameţesc cu vorbe şi vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă. Nefiind stapân care să-i ţie în frâu, ei îşi fac mendrele şi vă sărăcesc, creându-şi locuri şi locuşoare, deputăţii, primării, comisii şi multe altele pe care voi le plătiţi peşin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai şi  |  | dezbracă, dupa ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stapânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine aşezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânşii?
De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.
(Din ciclul “Icoane vechi şi icoane nouă”, publicat în “Timpul” – 1877)

marți, 24 ianuarie 2012

Meravella – Campania Salveaza Romania!

Meravella!


Ce reprezintă acest proiect?
Forma actuală a proiectului este rezultatul unei idei mai vechi a unui grup de tineri studenţi, cu vaste cunoştinţe în arta video TV.
Nimic nou sub soare, aţi putea spune. Nişte tineri, care vor să se joace de-a filmarea…
Ei bine, “Meravella” este altceva, este într-adevar o minune, o minune care se poate întâmpla cu ajutorul fiecăruia dintre voi.
Noi propunem realizarea unor filme documentar-turistice, prezentate spectatorilor, nu numai ca o varianta de “petrecere a timpului liber” ci ca şi constientizare a spaţiului, a tradiţiei şi a legendelor din arealul ales spre prezentare. Este ca un program de conştientizare, pe care noi am decis să-l ducem la alt nivel.
În care vrem să vă includem pe fiecare dintre voi. Este o variantă, este o provocare.
Sunteţi deţinătorii problemelor cu care vă confruntaţi, şi pe care le trăiţi zilnic. Iată care este provocarea noastră, ca o dovadă a încrederii cu care vă investim.
Haideţi să ieşim din rutina “ştirismului” şi să rupem gura târgului cu un documentar care să spargă barierele.
Vă angrenăm în proiectul nostru, într-o competiţie deschisă, cu şanse egale, dar în care proiectul, şi nu rezonanţa numelui care vine cu ideea, primează. Aşteptăm sugestii, teme, şi acceptăm critici, referitoare la acest proiect pe site-ul proiectului (http://igg.me/p/60943?a=373080) .
PECUNIÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de bani; propriu banilor; bănesc. [Sil. -ni-ar] /<fr. pécuniaire, lat. pecuniarius

vineri, 6 ianuarie 2012

Baga la cap, de la profesionisti:
Dupa ce ai beut ca porcul, baga o sticla mare de apa inainte de culcare. Cat mai mare. Mahmureala apare din doua motive: lipsa apei pe care o pierde corpul in procesul de sintetizare a alcoolului, si lipsa mineralelor – din acelasi motiv.
Dimineata: te scoli, tusti supt dush. Duş lung si cat mai fierbinte si te sapunesti cat poti de mult: apa fierbinte deschide porii si elimini o parte din alcoolul care se plimba prin sangele tau ca pe hipodrom. Te speli temeinic pe dinti.
Mic dejun: cat mai consistent. Papara cu slana sau sunca (English breakfast) e cel mai indicat, cu legume cat mai multe. Banana dupa aia: are potasiu si alte chestii de pe tabela lu Medvedev ala, zis si Mendeleev. Alte fructe sunt binevenite. Ciocolata: iti da energie si te indeparteaza de pat. Nici o cafea nu e rea, sincer sa fiu.
Iaurt: accelereaza digestia, trimiti rapid ce aburi de alcool mai ai direct in kk.
Hidrateaza-te constant. Unii zic ca nu e bine, ca aburii de alcool din faldurile stomacului fac fââââs fâs si mai tragi o betie dimineata, ca ti se evapora in burta si mucoasa stomacului absoarbe tot. La mine are efetc; dar bei apa numai la o ora-doua dupa ce ai halit micul dejun.
Ar fi bine sa nu fumezi in primele ore ale diminetii, asta daca bei tiutiun.
Fa plimbare pana la serviciu: pui sangele in miscare, mai elimini una alta, te mai distrezi de troleele care ti se par ca zboara.
Cam atat. Moarea de varza, zama de castraveti etc – daca sunt sarate, iti provoaca si mai mare sete – asta in conditiile in care oricum te trezesti dimineata cu gura uscata.
Spusele cu “mai baga o bere pe burta goala, cui pe cui se scoate!” sunt legende rurale. O sa redevii suficient de bat cat sa porti cu tine betia toata ziua, pana seara. Plus ca o sa si puti toata ziua ca un nesimptit.
Capiche? Si nu mai bea ca porcu, fa ceva cu viata aia a ta, Maka!
(de la groparu)